Psiholog Psihoterapie

Vi s-a intamplat vreodata sa va ganditi iar si iar la un eveniment dificil prin care ati trecut, intorcandu-l pe toate partile? Si poate chiar v-ati dat seama ca nu va ajuta la nimic sa reluati acelasi gand in mod repetat, dar totusi nu v-ati putut opri gandurile?

Sau poate vi s-a intamplat sa aveti in mod excesiv regrete pentru un trecut care nu poate fi schimbat, sau sa va faceti griji pentru viitor?

Sau poate ati facut niste activitati zilnice, cum ar fi mancatul, drumul spre birou, fara sa constientizati prea mult ce faceti, ca si cum ati fi pe pilot automat?

Toate acestea sunt procese normale pe care le executa mintea umana, insa consecintele pot fi daunatoare. Fiind incapabili sa gestionam avalansa de ganduri, realizam ca la un moment dat acestea ne obosesc. Avand regrete pentru trecut si facandu-ne griji pentru viitor, ne dam seama ca nu mai putem sa ne bucuram de prezent si traim intr-o stare permanenta de stres sau de tristete. Executand pe modul de "pilot automat" activitatile zilnice, ratam o mare parte a placerii de a trai, adica asa-numitele "lucruri mici".

Exista o solutie la aceste dificultati, care, potrivit lui Jon Kabat-Zinn, este "simpla, dar nu usoara" - un antrenament al mintii, care are ca scop dezvoltarea abilitatii de a trai in prezent si de a gestiona gandurile pe care le avem. Acest antrenament este denumit mindfulness.

Ce este mindfulness ?

Intr-o lucrare din 2010, am incercat sa traduc acest termen prin "atentie voluntara extinsa", plecand de la descrierea tehnicii si de la obiectivele acesteia, anume dezvoltarea abilitatii de a orienta atentia in mod constient spre ceea ce dorim, mai degraba decat sa lasam ca atentia sa fie "agatata" de "zgomotul vietii", adica de lucrurile mai putin importante sau chiar daunatoare (cum ar fi grijile excesive sau emotiile foarte puternice). Azi, termenul de mindfulness a devenit uzual si uneori este tradus "atentie constienta", dar foarte des este folosit ca atare - mindfulness si asa il voi folosi si eu in acest articol.

Pe scurt, mindfulness inseamna “sa fii constient de ce se intampla, in timp ce se intampla”, plecand de la ipoteza ca un grad mai mare de constientizare si cunoastere in ceea ce priveste propriile ganduri si emotii va genera, direct proportional, o abilitate ridicata de a le gestiona.

Training-ul si practica in mindfulness constau din trei mari componente:

A) dezvoltarea controlului atentional printr-o metodologie sistematica, implicand exercitii de respiratie, concentrare a atentiei, observatie, constientizarea senzatiilor;

B) propunerea unui anumit cadru atitudinal, caracterizat prin bunavointa fata de sine si fata de ceilalti, curiozitate si angajamentul de a fi prezent la ce se intampla moment cu moment.

C) o educatie cognitiva asupra vulnerabilitatii umane la stres, anxietate si depresie, prin care se invata ca desi durerea este o parte inerenta a existentei umane, avem posibilitatea sa iesim din felurile obisnuite de a colabora la perpetuarea ei si de multe ori, la adancirea ei.

Originea tehnicii

Tehnica este dezvoltata de catre Jon Kabat-Zinn, medic ce activeaza la Centrul Medical al Universitatii din Massachusetts si studiata intensiv  incepand cu sfarsitul anilor '70. Kabat-Zinn a creat aceasta tehnica avand initial scopul de a gasi o metoda pentru gestionarea stresului si a anxietatii si a denumit programul Mindfulness Based Stress Reduction (MBSR). Ca origini, mindfulness este inspirat de practicile meditative buddhiste, dar MBSR este lipsit de orice element religios.

Acest program a fost utilizat in mod amplu in centre de tratament al anxietatii si al stresului, in cabinetele de psihoterapie, in spitale, inchisori, la cursurile adresate studentilor la medicina si in organizatii, fiind intemeiat riguros empiric si stiintific.

Beneficii

Studiile au aratat ca tehnicile de mindfulness ajuta semnificativ la reducerea stresului si a anxietatii, la imbunatatirea capacitatii de reglare emotionala, cresc flexibilitatea cognitiva, cresc gradul de satisfactie in relatii, reduc intensitatea si durata starilor emotionale negative si scad rata de recidiva in depresie.

Astfel, tehnicile de terapie cognitiva bazata pe mindfulness sunt foarte eficiente in cazurile in care anxietatea are un rol predominant: in stres, atacuri de panica, griji excesive, insomnie, tulburare obsesiv compulsiva si in gestionarea emotiilor puternice.

Dar mindfulness merge dincolo de reducerea stresului si propune o modificare a perspectivei asupra vietii, avand ca obiectiv pe termen lung cresterea placerii de a trai.